{"id":1078,"date":"2025-05-14T11:31:32","date_gmt":"2025-05-14T09:31:32","guid":{"rendered":"https:\/\/csbadiceni.md\/?p=1078"},"modified":"2025-05-14T11:31:32","modified_gmt":"2025-05-14T09:31:32","slug":"ziua-mondiala-a-hipertensiunii-arteriale-17-mai-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/2025\/05\/14\/ziua-mondiala-a-hipertensiunii-arteriale-17-mai-2025\/","title":{"rendered":"Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale \u2013 17 mai 2025"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong>Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale \u2013 17 mai 2025<\/strong> cu genericul: <strong>\u201eM\u0103sura\u021bi corect tensiunea arterial\u0103. Controla\u021bi-o. Tr\u0103i\u021bi mai mult.\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img decoding=\"async\" width=\"262\" height=\"149\" src=\"https:\/\/csbadiceni.md\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/Fara-titlu.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-1079\" style=\"width:318px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>\u00cen fiecare an, pe 17 mai este marcat\u0103 Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale, o ini\u021biativ\u0103 global\u0103 care are drept scop sporirea gradului de con\u0219tientizare a publicului cu privire la pericolele hipertensiunii arteriale, importan\u021ba monitoriz\u0103rii regulate a tensiunii arteriale \u0219i promovarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale<\/strong>&nbsp;a fost instituit\u0103 \u00een 2005 de Liga Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale, o divizie a Societ\u0103\u021bii Interna\u021bionale de Hipertensiunea Arterial\u0103.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Aceast\u0103 zi este o oportunitate de a sensibiliza popula\u021bia despre riscurile hipertensiunii arteriale \u2013 o afec\u021biune frecvent asimptomatic\u0103, dar cu consecin\u021be grave.<\/p>\n\n\n\n<p>Tema din acest an <strong>\u201eM\u0103sura\u021bi corect tensiunea arterial\u0103. Controla\u021bi-o. Tr\u0103i\u021bi mai mult.\u201d<\/strong> \u00eendeamn\u0103 popula\u021bia s\u0103-\u0219i m\u0103soare tensiunea arterial\u0103 corect \u0219i regulat \u0219i s\u0103 adopte un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos pentru a reduce povara global\u0103 a hipertensiunii arteriale.<\/p>\n\n\n\n<p>Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale ajut\u0103 la schimbarea accentului de la tratament la preven\u021bie \u0219i le ofer\u0103 oamenilor posibilitatea de a-\u0219i prelua controlul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii cardiovasculare prin detectarea precoce \u0219i schimbarea stilului de via\u021b\u0103. Prin promovarea unei con\u0219tientiz\u0103ri pe scar\u0103 larg\u0103, putem reduce povara global\u0103 a hipertensiunii arteriale \u0219i putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rezultatele \u00een materie de s\u0103n\u0103tate la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform ultimului raport al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (OMS), aproximativ 4 din 5 persoane cu hipertensiune arterial\u0103 nu sunt tratate adecvat, dar dac\u0103 \u021b\u0103rile pot extinde acoperirea, 76 de milioane de decese ar putea fi evitate \u00eentre 2023 \u0219i 2050.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Hipertensiunea arterial\u0103 este un factor major pentru bolile cardiovasculare \u0219i un factor de risc important pentru deces \u0219i dizabilitate. \u00cen 2019, a fost responsabil\u0103 pentru 24% din totalul deceselor \u0219i 13% din dizabilit\u0103\u021bi \u00een Regiunea European\u0103 a OMS. Peste o treime dintre adul\u021bii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 30 \u0219i 79 de ani din Regiune European\u0103 a OMS au tensiune arterial\u0103 crescut\u0103. Aproape toat\u0103 popula\u021bia consum\u0103 mai mult\u0103 sare dec\u00e2t maximul recomandat de 5 g de sare pe zi.<\/p>\n\n\n\n<p>Hipertensiunea arterial\u0103 afecteaz\u0103 1 din 3 adul\u021bi din \u00eentreaga lume. Aceast\u0103 afec\u021biune obi\u0219nuit\u0103, mortal\u0103, duce la accident vascular cerebral, atac de cord, insuficien\u021b\u0103 cardiac\u0103, leziuni renale \u0219i multe alte probleme de s\u0103n\u0103tate. \u00cen special, tensiunea arterial\u0103 sistolica ridicat\u0103 a fost cel mai important factor de risc pentru moartea timpurie la nivel mondial, duc\u00e2nd la aproximativ 10,8 milioane de decese evitabile \u00een fiecare an \u0219i o povar\u0103 de 235 de milioane de ani de via\u021b\u0103 pierdu\u021bi sau tr\u0103i\u021bi cu o dizabilitate anual.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform celor mai recente date ale OMS, peste 1,3 miliarde de persoane din \u00eentreaga lume sufer\u0103 de hipertensiune arterial\u0103, majoritatea tr\u0103ind \u00een \u021b\u0103ri cu venituri mici \u0219i medii. Aproape jum\u0103tate dintre persoanele cu hipertensiune arterial\u0103 la nivel global nu sunt con\u0219tien\u021bi de starea lor. Mai mult de trei sferturi dintre adul\u021bii cu hipertensiune arterial\u0103 tr\u0103iesc \u00een \u021b\u0103ri cu venituri mici \u0219i medii. Stilului de via\u021b\u0103, alimenta\u021bia nes\u0103n\u0103toas\u0103 bogat\u0103 \u00een sare, consumul de alcool \u0219i tutun, lipsa activit\u0103\u021bii fizice sunt printre cauzele principale ale hipertensiunii arteriale.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a reduce num\u0103rul persoanelor care sufer\u0103 de HTA, una dintre \u021bintele globale pentru bolile netransmisibile este reducerea prevalen\u021bei hipertensiunii arteriale cu 33% \u00eentre 2010 \u0219i 2030.<\/p>\n\n\n\n<p>Un diagnostic precoce al hipertensiunii arteriale poate salva multe vie\u021bi, pe c\u00e2nd doar 42% dintre adul\u021bii cu hipertensiune arterial\u0103 sunt diagnostica\u021bi \u0219i trata\u021bi. \u0218i doar aproximativ 1 din 5 adul\u021bi (21%) cu hipertensiune arterial\u0103 o au sub control.<\/p>\n\n\n\n<p>HTA afecteaz\u0103 peste un miliard de oameni din \u00eentreaga lume \u0219i este o cauz\u0103 principal\u0103 de deces, responsabil\u0103 pentru aproximativ 7,5 milioane vie\u021bi \u00een fiecare an, semnifica\u021bia din spatele zilei este de a cre\u0219te gradul de con\u0219tientizare a popula\u021biei, deoarece mul\u021bi nu sunt con\u0219tien\u021bi care sunt simptomele hipertensiunii arteriale, nu cunosc cum s\u0103 m\u0103soare corect tensiunea arterial\u0103, care sunt m\u0103surile de prevenire \u0219i cum s\u0103 controleze corect tensiunea arterial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Date statistice Republica Moldova<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Pe parcursul anilor, \u00een Republica Moldova nivelul morbidit\u0103\u021bii prin hipertensiune arterial\u0103 r\u0103m\u00e2ne stabil \u00eenalt. Inciden\u021ba general\u0103 a popula\u021biei &nbsp;prin boala hipertensiv\u0103, boala ischemic\u0103 a inimii \u00eenso\u0163it\u0103 de boala hipertensiv\u0103 \u015fi bolile cerebrovasculare cu boal\u0103 hipertensiv\u0103 a fost&nbsp; 33536 \u00een anul 2022, de asemenea, s-a men\u021binut acela\u0219i nivel \u00eenalt \u0219i \u00een anul 2023 \u00eenregistr\u00e2ndu-se 33392 cazuri noi (cifre absolute), respectiv 132,6 \u00een anul 2022 \u0219i 135,9 pentru anul 2023 (la 10mii locuitori).<\/p>\n\n\n\n<p>Prevalen\u021ba general\u0103 a popula\u021biei&nbsp; prin boala hipertensiv\u0103, boala ischemic\u0103 a inimii \u00eenso\u0163it\u0103 de boala hipertensiv\u0103 \u015fi bolile cerebrovasculare cu boal\u0103 hipertensiv\u0103 au fost de&nbsp; 640370 \u00een anul 2022 cu o diminuare u\u0219oar\u0103 p\u00e2n\u0103 la 626939 cazuri noi \u00een anul 2023 (cifre absolute), respectiv 2532,5 \u00een anul 2022 \u0219i 2550,8 pentru anul 2023 (la 10mii locuitori).<\/p>\n\n\n\n<p>Conform studiului STEPS 2013, \u00een Republica Moldova, fiecare al patrulea adult (cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 18 \u0219i 69 de ani) are tensiune arterial\u0103 crescut\u0103. Valorile tensiunii arteriale sistolice de peste 140 mmHg sunt cele mai frecvente, propor\u021bia b\u0103rba\u021bilor a constituit 40,3%&nbsp; \u0219i&nbsp; a femeilor 39,3%,&nbsp; \u0219i doar aproximativ 2 din 10 persoane cu hipertensiune urmeaz\u0103 tratament pentru tensiunea arterial\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Aproape o treime din popula\u021bie (29,4%) are colesterolul total ridicat (adic\u0103 colesterolul total \u22655,0 mmol\/l), \u0219i 12,3% are glicemie bazal\u0103 ridicat\u0103 (adic\u0103, stare de pre-diabet cu nivel de glucoza sanguin\u0103 \u22657,0 mmol\/l).<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Simptome<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Hipertensiunea arterial\u0103 (HTA) este o afec\u021biune medical\u0103 caracterizat\u0103 prin cre\u0219terea persistent\u0103 a valorilor tensiunii arteriale peste limitele normale (140\/90 mm\/Hg sau mai mare).<\/p>\n\n\n\n<p>Majoritatea persoanelor cu HTA nu prezint\u0103 nici un simptom. Tensiunea arterial\u0103 foarte mare poate provoca dureri de cap, vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103, dureri \u00een piept \u0219i alte simptome.&nbsp;Verificarea tensiunii arteriale este cea mai bun\u0103 modalitate de a cunoa\u0219te dac\u0103 ave\u021bi hipertensiune arterial\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Persoanele cu tensiune arterial\u0103 foarte mare (de obicei 180\/120 sau mai mare) pot prezenta simptome precum: cefalee, dureri \u00een piept, ame\u021beli, zgomote \u00een urechi (acufene), vedere \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 sau alte modific\u0103ri ale vederii, &#8220;mu\u0219te zbur\u0103toare&#8221; (fosfene), gre\u021buri, v\u0103rs\u0103turi, s\u00e2nger\u0103ri nazale, palpit, ritm cardiac anormal, respira\u021bie scurt\u0103, anxietate, confuzie, stare de r\u0103u general.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Factori de risc modificabili HTA: <\/strong>alimenta\u021bia nes\u0103n\u0103toas\u0103 (consumul excesiv de sare, o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een gr\u0103simi saturate \u0219i gr\u0103simi trans, consumul sc\u0103zut de fructe \u0219i legume), inactivitatea fizic\u0103, consumul de tutun \u0219i alcool, supraponderalitatea \u0219i obezitatea<br><br><strong>Factorii de risc nemodificabili<\/strong>: antecedente familiale de HTA, v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 \u0219i boli coexistente, cum ar fi diabetul sau bolile renale. \u00cen plus, poluarea aerului fiind la fel un factor de risc pentru hipertensiune arterial\u0103 \u0219i boli asociate.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Diagnosticul HTA&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Pentru screening \u015fi diagnostic, m\u0103surarea tensiunii arteriale la cabinet nu este suficient\u0103, se recomand\u0103 at\u00e2t m\u0103surarea repetat\u0103, c\u00e2t \u015fi monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale \u015fi automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>M\u0103surarea corect\u0103 a tensiunii arteriale&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Tensiunea arterial\u0103 se m\u0103soar\u0103 cu ajutorul unui tensiometru. Astfel, \u00eenainte de a aplica tensiometru pe bra\u021b:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Odihni\u021bi-v\u0103 5 minute, \u00eenainte de a v\u0103 m\u0103sura tensiunea. Chiar \u0219i lucru la birou conduce la cre\u0219terea tensiunii arteriale cu 5-6 mm Hg;<\/li>\n\n\n\n<li>Nu consuma\u021bi tutun \u0219i cafea timp de 1 or\u0103 \u00eenainte de m\u0103surare;<\/li>\n\n\n\n<li>Nu m\u0103sura\u021bi tensiunea, c\u00e2nd sim\u021bi\u021bi nevoia imperioas\u0103 de a merge la WC. Vezica urinar\u0103 plin\u0103 poate duce la cre\u0219terea TA cu aproximativ 10 mm Hg;<\/li>\n\n\n\n<li>M\u0103sura\u021bi TA \u00een pozi\u021bie a\u0219ezat cu spatele drept;<\/li>\n\n\n\n<li>La folosirea unui tensiometru pentru \u00eencheietura m\u00e2inii , \u021bine\u021bi man\u0219eta la nivelul inimii. \u00cen cazul unui tensiometru pentru bra\u021b, man\u0219eta se pozi\u021bioneaz\u0103 pe bra\u021b, mai sus de \u00eencheietura cotului;<\/li>\n\n\n\n<li>Nu vorbi\u021bi \u0219i nu v\u0103 mi\u0219ca\u021bi \u00een timpul m\u0103sur\u0103torii. Vorbitul poate cre\u0219te TA cu aproximativ 6-7 mm Hg;<\/li>\n\n\n\n<li>A\u0219tepta\u021bi cel pu\u021bin 1 minut interval \u00eentre 2 m\u0103sur\u0103tori. \u00cen cazul \u00een care exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 de 5 mm Hg sau mai mult \u00eentre cele doua rezultate, face\u021bi a 3-a m\u0103sur\u0103toare;<\/li>\n\n\n\n<li>Nu ve\u021bi consuma, \u00een ziua m\u0103sur\u0103rii, un medicament care provoac\u0103 secre\u021bia de adrenalin\u0103 (ex: Epinefrina din descongestionantele nazale).<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Forme clinice a HTA<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>HTA primar\u0103. <\/strong>Hipertensiunea arteriala esen\u021bial\u0103 sau primar\u0103 se dezvolta \u00een timp. Majoritatea oamenilor au acest tip de hipertensiune, pe fundalul unor combina\u021bii de elemente:factori ereditari, v\u00e2rst\u0103, sedentarism, consumul de tutun, consumul exagerat de alcool, unele boli cronice precum diabetul zaharat \u0219i\/sau sindromul metabolic, aport ridicat de sare \u00een alimenta\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>HTA secundar\u0103.<\/strong> Aceast\u0103 form\u0103 apare adesea rapid \u021bi poate deveni mai sever\u0103 comparativ cu hipertensiunea arteriala primar\u0103. Tensiunea mare secundar\u0103 apare \u00een contextul unor probleme de s\u0103n\u0103tate precum: boli renale, apnee de somn obstructiv\u0103,&nbsp; boli cardiace congenitale, patologii ale glandei tiroide, efectele secundare ale medicamentelor, consumul de stupefiante, consumul cronic de alcool, probleme ale glandei suprarenale, anumite tumori endocrine.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>HTA refractar\u0103<\/strong>. Se manifest\u0103 prin men\u021binerea valorilor \u00eenalte ale tensiunii arteriale dup\u0103 administrarea a cel pu\u021bin 3 medicamente antihipertensive \u0219i dup\u0103 ce sunt efectuate modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>HTA malign\u0103.<\/strong> Aceast\u0103 form\u0103 este un sindrom care se manifest\u0103 prin cre\u0219terea sever\u0103 a tensiunii arteriale \u00eempreun\u0103 cu leziuni vasculare ca hemoragii retiniene \u0219i&nbsp;<a href=\"https:\/\/www.drmax.ro\/articole\/edem-papilar-cauze-simptome-tratament\">edem papilar<\/a>.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Complica\u021biile HTA<\/strong>&nbsp;netratate persistente sunt: AVC \u0219i encefalopatia hipertensiv\u0103, retinopatia hipertensiv\u0103, IMA, insuficien\u021ba cardiac\u0103 congestiv\u0103, cardiomiopatia hipertensiv\u0103, nefropatia hipertensiv\u0103, bolile arterelor periferice.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Prevenire \u0219i Tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Reducerea factorilor de risc modificabili este cea mai bun\u0103 modalitate de a preveni hipertensiunea arterial\u0103 \u0219i bolile asociate ale inimii, creierului, rinichilor \u0219i altor organe. Ace\u0219ti factori includ dietele nes\u0103n\u0103toase (consum excesiv de sare, o diet\u0103 bogat\u0103 \u00een gr\u0103simi saturate \u0219i gr\u0103simi trans, aport redus de fructe \u0219i legume), inactivitatea fizic\u0103, consumul de tutun \u0219i alcool \u0219i supraponderalitatea sau obezitatea.&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Tratament medicamentos este prescris doar de medicul specialist. Tratamentul poate include doze mici de&nbsp;<a href=\"https:\/\/www.drmax.ro\/medicamente-fara-reteta\/afectiuni-cardiologice\">medicamente pentru&nbsp;afec\u021biuni cardiologice<\/a>. Antihipertensivele pot avea doar efecte secundare minore. Adesea, persoanele cu HTA ar putea avea nevoie s\u0103 combine mai multe medicamente pentru a gestiona eficient problema lor medical\u0103. Medicamentele utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale mari sunt variate si vor fi prescrise de medicul specialist \u021bin\u00e2nd cont de starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i de comorbidit\u0103\u021bile acestuia. Schimbarea stilului de via\u021b\u0103 \u0219i alimenta\u021biei sunt esen\u021biale atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 este diagnosticat\u0103 cu HTA.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Pentru a \u021bine sub control tensiunea arterial\u0103, se recomand\u0103: &nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong><em>Opta\u021bi pentru o alimenta\u021bie s\u0103n\u0103toas\u0103.<\/em><\/strong><strong> <\/strong>Aceasta trebuie s\u0103 fie bogat\u0103 \u00een: fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe (cum ar fi pe\u0219tele). Se recomand\u0103 de evitat: produsele procesate, consumul de carbohidra\u021bi rafina\u021bi \u0219i zah\u0103r (mai mult de 25g\/zi), consumul de sare (mai multe de 5g\/zi), b\u0103uturi cu con\u021binut ridicat de cofein\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\">\u00d8 <strong><em>Fi\u021bi activi.<\/em><\/strong><strong> Practica\u021bi aproximativ<\/strong> 150 de minute de activitate fizic\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2nal.<\/h3>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong><em>Men\u021bine\u021bi o greutate corporal\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103;<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<h3 class=\"wp-block-heading\"><strong>\u00d8 <\/strong><strong><em>Gestiona\u021bi stresul;<\/em><\/strong><strong><em><\/em><\/strong><\/h3>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><em>Men\u021bine\u021bi un somn bun \u0219i odihnitor;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/li>\n\n\n\n<li><em>Renun\u021ba\u021bi la consumul de alcool \u0219i tutun;<\/em><\/li>\n\n\n\n<li><em>M\u0103sura\u021bi regulat tensiunea arterial\u0103;<\/em><\/li>\n\n\n\n<li><em>Urma\u021bi medica\u021bia prescris\u0103 de medicul specialist;<\/em><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Recomand\u0103ri pentru profesioni\u0219tii din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii:&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>M\u0103sura\u021bi tensiunea arterial\u0103 la toate \u00eent\u00e2lnirile clinice relevante;<\/li>\n\n\n\n<li>Evalua\u021bi riscul cardiovascular la cei diagnostica\u021bi cu hipertensiune arterial\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>Trata\u021bi pe cei cu risc cardiovascular crescut p\u00e2n\u0103 la atingerea nivelurilor controlate ale tensiunii arteriale;<\/li>\n\n\n\n<li>Evalua\u021bi tulbur\u0103rile hipertensive \u00een sarcin\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>Advocacy pentru politici publice s\u0103n\u0103toase;<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cencuraja\u021bi \u0219i sprijini\u021bi programele comunitare de depistare a tensiunii arteriale m\u0103rite.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Hashtag-uri relevante<\/p>\n\n\n\n<p>#ZiuaMondialaHipertensiunii&nbsp;&nbsp;&nbsp; #HTA2025&nbsp;&nbsp;&nbsp; #Cunoaste-tiCifrele<\/p>\n\n\n\n<p>#Con\u0219tientizareHTA&nbsp;&nbsp;&nbsp; #SanatateaInimii&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; #UcigasSilentios<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale \u2013 17 mai 2025 cu genericul: \u201eM\u0103sura\u021bi corect tensiunea arterial\u0103. Controla\u021bi-o. Tr\u0103i\u021bi mai mult.\u201d \u00cen fiecare an, pe 17 mai este marcat\u0103 Ziua Mondial\u0103 a Hipertensiunii Arteriale, o ini\u021biativ\u0103 global\u0103 care are drept scop sporirea gradului de con\u0219tientizare a publicului cu privire la pericolele hipertensiunii arteriale, importan\u021ba monitoriz\u0103rii regulate a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1078","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1078","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1078"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1078\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1080,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1078\/revisions\/1080"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1078"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1078"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1078"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}