{"id":1075,"date":"2025-05-06T06:19:40","date_gmt":"2025-05-06T06:19:40","guid":{"rendered":"https:\/\/csbadiceni.md\/?p=1075"},"modified":"2025-05-06T06:19:40","modified_gmt":"2025-05-06T06:19:40","slug":"a-8-a-saptamana-globala-a-securitatii-rutiere-12-18-mai-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/2025\/05\/06\/a-8-a-saptamana-globala-a-securitatii-rutiere-12-18-mai-2025\/","title":{"rendered":"A 8-a S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Global\u0103 a Securit\u0103\u021bii Rutiere, 12-18 mai 2025"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" width=\"473\" height=\"202\" src=\"https:\/\/csbadiceni.md\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/Untitled-1.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-1076\" style=\"width:643px;height:auto\" srcset=\"https:\/\/csbadiceni.md\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/Untitled-1.png 473w, https:\/\/csbadiceni.md\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/Untitled-1-300x128.png 300w\" sizes=\"(max-width: 473px) 100vw, 473px\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Cea de-a 8-a S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Global\u0103 a Securit\u0103\u021bii Rutiere va avea loc \u00een perioada 12-18 mai 2025. Acesta \u00ee\u0219i propune s\u0103 mobilizeze sus\u021bin\u0103torii \u0219i comunit\u0103\u021bile pentru a cere str\u0103zi mai sigure pentru mers pe jos \u0219i cu bicicleta \u0219i solicit\u0103 factorilor de decizie s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare interven\u021bii dovedite pentru a realiza acest lucru. Atunci c\u00e2nd mersul pe jos \u0219i cu bicicleta sunt sigure, aceste moduri de transport pot contribui la crearea oamenilor s\u0103n\u0103to\u0219i, a ora\u0219elor durabile \u0219i a societ\u0103\u021bilor echitabile.<\/p>\n\n\n\n<p>Cea de-a 8-a S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Global\u0103 a Securit\u0103\u021bii Rutiere ofer\u0103 o oportunitate de a stimula ac\u021biuni la nivel na\u021bional \u0219i local pentru a face mersul pe jos \u0219i cu bicicleta \u00een siguran\u021b\u0103, prin eviden\u021bierea interven\u021biilor concrete \u0219i specifice care pot fi \u00eentreprinse de diferite p\u0103r\u021bi interesate &#8211; guverne, agen\u021bii interna\u021bionale, societate civil\u0103, \u00eentreprinderi \u0219i \u0219coli.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceste ac\u021biuni vor contribui la promovarea \u0219i facilitarea trecerii la mersul pe jos \u0219i cu bicicleta, care sunt moduri de transport mai s\u0103n\u0103toase, ecologice, durabile \u0219i avantajoase din punct de vedere economic. Acest lucru va contribui, de asemenea, direct \u0219i indirect, la atingerea multor Obiective de Dezvoltare Durabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Mesaje cheie<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>1. C\u00e2nd mersul pe jos \u0219i cu bicicleta sunt sigure, aceste moduri de transport pot contribui la crearea oamenilor s\u0103n\u0103to\u0219i, a ora\u0219elor durabile \u0219i a societ\u0103\u021bilor echitabile.<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Mai pu\u021bin de o treime din \u021b\u0103ri au politici de promovare at\u00e2t a mersului pe jos, c\u00e2t \u0219i a mersului cu bicicleta. Cu toate acestea, mersul pe jos \u0219i cu bicicleta pot avea un impact favorabil asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i mediului, prin reducerea bolilor cardiace \u0219i pulmonare, a cancerului \u0219i a diabetului \u0219i sc\u0103derea polu\u0103rii aerului \u0219i a zgomotului. Aceste moduri contribuie, de asemenea, la urbanizarea durabil\u0103, adic\u0103 ora\u0219e care sunt construite pentru bun\u0103starea oamenilor \u0219i a mediului \u0219i care sporesc conexiunea social\u0103. Mersul pe jos \u0219i cu bicicleta \u00een siguran\u021b\u0103 ajut\u0103, de asemenea, la promovarea unor societ\u0103\u021bi mai echitabile, \u00een care oamenii de toate nivelurile socio-economice au acela\u0219i grad de acces la ceea ce ofer\u0103 ora\u0219ele lor.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Pietonii \u0219i bicicli\u0219tii reprezint\u0103 mai mult de un sfert din totalul deceselor din traficul rutier<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Potrivit&nbsp;Raportului global privind siguran\u021ba rutier\u0103 2023, pietonii \u0219i bicicli\u0219tii reprezint\u0103 aproximativ 21% \u0219i, respectiv, 5% din cele 1,19 milioane de decese \u00een trafic rutier anual &#8211; aproape 310.000 de decese. \u00cen deceniul precedent 2011-2020, decesele pietonilor au sc\u0103zut u\u0219or, \u00een timp ce decesele bicicli\u0219tilor au r\u0103mas constante. Cu toate acestea, au existat varia\u021bii semnificative \u00eentre regiuni. De exemplu, decesele \u00een r\u00e2ndul pietonilor au crescut cu 42% \u00een Regiunea Asia de Sud-Est, iar decesele \u00een r\u00e2ndul bicicli\u0219tilor au crescut cu 50% \u00een Regiunea European\u0103 \u0219i cu 88% \u00een Regiunea Pacificului de Vest. Programul interna\u021bional de evaluare a drumurilor subliniaz\u0103 c\u0103 doar 21% dintre drumurile pentru pietoni \u0219i 23% dintre drumurile pentru bicicli\u0219ti sunt bune pentru aceste grupuri.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Trebuie luate m\u0103suri bazate pe dovezi dovedite pentru ca mersul pe jos \u0219i cu bicicleta s\u0103 fie sigure<\/strong><strong>.<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Exist\u0103 multe interven\u021bii testate \u0219i adev\u0103rate pentru a spori siguran\u021ba pietonilor \u0219i a bicicli\u0219tilor, corespunz\u0103toare tuturor elementelor abord\u0103rii sistemului sigur a siguran\u021bei rutiere, printre altele: proiectarea sigur\u0103 a drumurilor; vehicule sigure; viteze sigure; comportamente sigure; \u0219i \u00eengrijire de urgen\u021b\u0103 \u00een timp util, care salveaz\u0103 vie\u021bi.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Mersul pe jos \u0219i cu bicicleta sunt o parte integrant\u0103 a sistemelor de transport multimodal sus\u021binute \u00een Planul Global pentru Deceniul de Ac\u021biune pentru Siguran\u021ba Rutier\u0103 2020 &#8211; 2030.<\/strong><\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Se anticipeaz\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 aproximativ 70% din popula\u021bia global\u0103 va locui \u00een ora\u0219e. \u00cen acest context, cererea \u00een cre\u0219tere pentru mobilitate va cople\u0219i sistemele de transport, \u00een special pe cele care se bazeaz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe vehiculele private. Mersul pe jos, bicicleta \u0219i transportul public sunt parte integrant\u0103 a sistemelor de transport multimodal solicitate \u00een Planul Global pentru Deceniul de Ac\u021biune pentru Siguran\u021ba Rutier\u0103 2021-2030. Astfel de sisteme optimizeaz\u0103 mixul de moduri de transport motorizate \u0219i nemotorizate. Ele asigur\u0103 acces echitabil la mobilitate pentru to\u021bi, prin favorizarea acelor moduri care sunt sigure, accesibile, accesibile \u0219i durabile.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>5.Promovarea \u0219i sprijinirea politicilor privind mersul pe jos \u0219i cu bicicleta este rentabil\u0103. <\/strong>Externalit\u0103\u021bile sistemelor de transport centrate \u00een jurul vehiculelor private includ decesele \u0219i r\u0103nirile din traficul rutier, inactivitatea fizic\u0103, poluarea \u0219i costurile de construc\u021bie \u0219i \u00eentre\u021binere a drumurilor. Pe de alt\u0103 parte, mersul pe jos \u0219i cu bicicleta sunt moduri eficiente din punct de vedere al costurilor, de care beneficiaz\u0103 indivizii, comunit\u0103\u021bile \u0219i societ\u0103\u021bile \u00een ansamblu. S-a demonstrat c\u0103 furnizarea de mers pe jos \u0219i cu bicicleta \u00een condi\u021bii de siguran\u021b\u0103 cre\u0219te v\u00e2nz\u0103rile cu am\u0103nuntul pentru \u00eentreprinderi, influen\u021beaz\u0103 pozitiv valoarea propriet\u0103\u021bilor, ofer\u0103 locuri de munc\u0103 \u0219i spore\u0219te turismul. \u00cen plus, ratele ridicate de mers pe jos \u0219i cu bicicleta duc la cre\u0219terea num\u0103rului de c\u0103l\u0103tori \u00een transportul public, contribuind \u0219i mai mult la economiile na\u021bionale \u0219i locale.<\/p>\n\n\n\n<p>Inactivitatea fizic\u0103 este un factor de risc principal pentru bolile netransmisibile \u0219i mortalitate, reprezent\u00e2nd o provocare substan\u021bial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea public\u0103 \u00een majoritatea regiunilor lumii. Este pu\u021bin probabil s\u0103 fie rezolvat\u0103 doar prin abord\u0103ri clasice de promovare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cum ar fi formele de sport organizate sau exerci\u021bii fizice desf\u0103\u0219urate \u00een timpul liber. Promovarea mersului cu bicicleta \u0219i a mersului pe jos este o cale promi\u021b\u0103toare pentru \u00eencurajarea activit\u0103\u021bii fizice, deoarece aceasta poate fi mai u\u0219or integrat\u0103 \u00een programul \u00eenc\u0103rcat al oamenilor dec\u00e2t, de exemplu, exerci\u021biile \u00een timpul liber. Este, de asemenea, o abordare c\u00e2\u0219tig\u0103toare pentru toate: nu numai c\u0103 promoveaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u0219i bun\u0103starea, dar poate duce \u0219i la efecte pozitive asupra mediului, cum ar fi reducerea polu\u0103rii aerului, a zgomotului \u0219i a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103, mai ales dac\u0103 mersul cu bicicleta \u0219i mersul pe jos \u00eenlocuiesc c\u0103l\u0103toriile scurte cu ma\u0219ina. Aceste forme de activitate fizic\u0103 sunt, de asemenea, mai practice pentru grupurile de popula\u021bie pentru care sportul fie nu este fezabil din cauza limit\u0103rilor fizice, fie nu este o activitate de agrement accesibil\u0103 din motive economice, sociale sau culturale. Exist\u0103 un poten\u021bial mare de c\u0103l\u0103torie activ\u0103 \u00een transportul urban, deoarece multe c\u0103l\u0103torii sunt scurte \u0219i ar fi potrivite pentru a fi efectuate pe jos sau cu bicicleta. Acest lucru necesit\u0103 totu\u0219i parteneriate eficiente cu sectoarele transporturilor, s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, mediului \u0219i urbanismului, ale c\u0103ror politici sunt for\u021be motrice cheie \u00een asigurarea condi\u021biilor adecvate \u0219i sigure pentru ca astfel de schimb\u0103ri de comportament s\u0103 aib\u0103 loc.<\/p>\n\n\n\n<p>Mai multe cadre \u0219i platforme de politici interna\u021bionale au recunoscut acest lucru, cum ar fi Programul paneuropean pentru transport, s\u0103n\u0103tate \u0219i mediu, care a fost conceput pentru a promova cooperarea intersectorial\u0103 \u0219i integrarea aspectelor de mediu \u0219i s\u0103n\u0103tate \u00een politicile de transport, mobilitate \u0219i planificare urban\u0103. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabil\u0103 eviden\u021biaz\u0103 importan\u021ba trecerii c\u0103tre mijloace de transport mai durabile \u0219i s\u0103n\u0103toase, cum ar fi mersul pe jos \u0219i cu bicicleta, pentru \u00eendeplinirea mai multor Obiective de Dezvoltare Durabil\u0103 (ONU, 2024). Planul de ac\u021biune pentru prevenirea \u0219i controlul bolilor netransmisibile \u00een Regiunea European\u0103 OMS 2016\u20132025 (Oficiul Regional OMS pentru Europa, 2016) solicit\u0103 concentrarea asupra planific\u0103rii \u0219i conceperii planurilor de mobilitate adecvate \u0219i a infrastructurii de transport ca una dintre ac\u021biunile de cre\u0219tere a activit\u0103\u021bii fizice prin transport activ la toate v\u00e2rstele. Planul global de ac\u021biune privind activitatea fizic\u0103 2018\u20132030: oameni mai activi pentru o lume mai s\u0103n\u0103toas\u0103 (OMS, 2018) \u00eencurajeaz\u0103 ac\u021biunile pentru promovarea mersului pe jos \u0219i cu bicicleta \u0219i pentru a consolida integrarea planific\u0103rii urbane \u0219i a transportului pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii de mers pe jos \u0219i cu bicicleta.<\/p>\n\n\n\n<p>Transportul este o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a vie\u021bii \u0219i o baz\u0103 pentru asigurarea accesului la bunuri \u0219i servicii. Diferite moduri de transport sunt asociate cu efecte specifice asupra societ\u0103\u021bii, inclusiv s\u0103n\u0103tate, mediu \u0219i economice.<\/p>\n\n\n\n<p>Leziunile cauzate de traficul rutier reprezint\u0103 o cauz\u0103 principal\u0103 de deces \u0219i invaliditate la nivel mondial, cu aproape 1,2 milioane de persoane ucise \u0219i p\u00e2n\u0103 la 50 de milioane de persoane r\u0103nite \u00een fiecare an, sunt principalul uciga\u0219 al tinerilor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 5 \u0219i 29 de ani. La nivel global, mai mult de 1 din 4 decese au loc printre pietoni \u0219i bicicli\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Se estimeaz\u0103 c\u0103 acestea vor provoca \u00eenc\u0103 13 milioane de decese \u0219i 500 de milioane de r\u0103ni \u00een urm\u0103torul deceniu \u0219i vor \u00eempiedica dezvoltarea durabil\u0103, \u00een special \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii. Aceste cifre inacceptabile, at\u00e2t \u00een termeni absoluti, c\u00e2t \u0219i relativi, au r\u0103mas \u00een mare parte neschimbate \u00een ultimii 20 de ani, \u00een pofida muncii minu\u021bioase a Na\u021biunilor Unite \u0219i a altor organisme de siguran\u021b\u0103 rutier\u0103. Recunosc\u00e2nd importan\u021ba problemei \u0219i nevoia de a ac\u021biona, guvernele din \u00eentreaga lume au declarat \u00een unanimitate, prin Rezolu\u021bia 74\/299 a Adun\u0103rii Generale a ONU, un al doilea deceniu de ac\u021biune pentru siguran\u021ba rutier\u0103 2021-2030, cu obiectivul explicit de a reduce decesele \u0219i traumele rutiere cu cel pu\u021bin 50%.<\/p>\n\n\n\n<p>Siguran\u021ba rutier\u0103 este o problem\u0103 societal\u0103 major\u0103. \u00cen 2022, 20 640 de persoane \u0219iau pierdut via\u021ba \u00een accidente rutiere \u00een UE, cei mai expu\u0219i acestui risc fiind pietonii, bicicli\u0219tii \u0219i motocicli\u0219tii.<\/p>\n\n\n\n<p>Grupa de v\u00e2rst\u0103 cu cea mai mare rat\u0103 a mortalit\u0103\u021bii este cea a tinerilor (\u00eentre 18 \u0219i 24 de ani), urmat\u0103 de grupa de v\u00e2rst\u0103 de peste 65 de ani. Tinerii deceda\u021bi \u00een accidente rutiere sunt \u00een principal pasageri ai autovehiculelor, \u00een timp ce jum\u0103tate dintre persoanele cu v\u00e2rsta de cel pu\u021bin 65 de ani decedate \u00een astfel de accidente au fost bicicli\u0219ti sau pietoni.<\/p>\n\n\n\n<p>Cincizeci \u0219i trei la sut\u0103 din toate decesele rutiere sunt utilizatori vulnerabili ai drumului, inclusiv: pietoni (23%); conduc\u0103torii de motociclete cu dou\u0103 \u0219i trei ro\u021bi, cum ar fi motociclete (21%); bicicli\u0219ti (6%); \u0219i utilizatorii de dispozitive de micro-mobilitate, cum ar fi trotinete electrice (3%). Decesele \u00een r\u00e2ndul ocupan\u021bilor ma\u0219inilor \u0219i al altor vehicule u\u0219oare cu 4 ro\u021bi au sc\u0103zut u\u0219or la 30% din decesele la nivel mondial.<\/p>\n\n\n\n<p>Decesele pietonilor au crescut cu 3% la 274 000 \u00eentre 2010 \u0219i 2021, reprezent\u00e2nd 23% din decesele globale. Decesele \u00een r\u00e2ndul bicicli\u0219tilor au crescut cu aproape 20%, p\u00e2n\u0103 la 71 000, reprezent\u00e2nd 6% din decesele globale. \u00centre timp, cercet\u0103rile indic\u0103 faptul c\u0103 80% dintre drumurile lumii nu \u00eendeplinesc standardele de siguran\u021b\u0103 pentru pietoni \u0219i doar 0,2% au piste pentru biciclete, l\u0103s\u00e2nd ace\u0219ti utilizatori ai drumului expu\u0219i periculos. \u0218i \u00een timp ce 9 din 10 persoane intervievate se identific\u0103 drept pietoni, doar un sfert din \u021b\u0103ri au politici de promovare a mersului pe jos, a mersului cu bicicleta \u0219i a transportului public.<\/p>\n\n\n\n<p>Mersul pe jos aduce beneficii pentru s\u0103n\u0103tate, transport \u0219i mediu, dar drumurile r\u0103m\u00e2n nesigure pentru pietoni din \u00eentreaga lume. Pietonii reprezint\u0103 aproape un sfert din toate decesele \u00een accidente rutiere, num\u0103rul victimelor pietonilor cresc\u00e2nd cu aproape dublul ratei altor decese \u00een accidente rutiere.<\/p>\n\n\n\n<p>Coliziunile pietonale, ca toate accidentele rutiere, nu ar trebui niciodat\u0103 acceptate ca inevitabile, deoarece sunt previzibile \u0219i prevenibile. Factorii cheie de risc pentru r\u0103nirea pietonilor includ lipsa siguran\u021bei, infrastructura, viteza vehiculelor, consumul de alcool de c\u0103tre \u0219oferi \u0219i pietoni \u0219i vizibilitatea inadecvat\u0103 a pietonilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Este esen\u021bial ca toate autorit\u0103\u021bile \u0219i organismele relevante s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare legile, cadrele \u0219i ac\u021biunile pentru a reduce decesele \u0219i r\u0103nile care implic\u0103 pietoni. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birile aduse mediului rutier \u0219i m\u0103surile de modificare a comportamentului prin legisla\u021bie, aplicare \u0219i educa\u021bie pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi siguran\u021ba pietonilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Decesele \u0219i r\u0103nile pietonilor afecteaz\u0103 persoane de toate v\u00e2rstele, dar unele grupe de v\u00e2rst\u0103 pot fi reprezentate \u00een mod dispropor\u021bionat \u00een anumite situa\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>a constatat c\u0103 pietonii b\u0103rba\u021bi, at\u00e2t copii, c\u00e2t \u0219i adul\u021bi, sunt suprareprezenta\u021bi \u00een coliziunile pietonilor.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Statutul socioeconomic este un factor determinant semnificativ al r\u0103nirii pietonilor \u00een toate \u021b\u0103rile. \u00cen general, oamenii din comunit\u0103\u021bile mai s\u0103race tind s\u0103 aib\u0103 un risc mai mare de r\u0103nire a pietonilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Ini\u021biativa Bloomberg Philanthropies pentru Siguran\u021ba Rutier\u0103 Global\u0103 ajut\u0103 la implementarea unui pachet cuprinz\u0103tor de activit\u0103\u021bi dovedite c\u0103 salveaz\u0103 vie\u021bi. \u00cen parteneriat cu organiza\u021bii interna\u021bionale \u0219i guverne, se concentreaz\u0103 pe cinci domenii cheie pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi siguran\u021ba rutier\u0103 \u0219i a salva vie\u021bi: consolidarea legisla\u021biei na\u021bionale; \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii \u0219i supravegherii datelor; schimbarea comportamentului utilizatorilor rutiere; \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea infrastructurii rutiere; \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea siguran\u021bei vehiculelor.<\/p>\n\n\n\n<p>Activit\u0103\u021bile specifice sus\u021binute de Ini\u021biativa pentru Siguran\u021ba Rutier\u0103 Global\u0103 includ:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Revizuirea legisla\u021biei \u0219i furnizarea de recomand\u0103ri pentru a \u00eent\u0103ri legile privind siguran\u021ba rutier\u0103 pentru a respecta cele mai bune practici interna\u021bionale.<\/li>\n\n\n\n<li>Crearea de resurse globale pentru promovarea siguran\u021bei rutiere, cum ar fi fi\u0219e informative \u0219i con\u021binut media digital, care pot fi accesate online gratuit.<\/li>\n\n\n\n<li>Sprijinirea eforturilor publice \u0219i nonprofit de implementare a legilor eficiente privind siguran\u021ba rutier\u0103 prin finan\u021bare \u0219i asisten\u021b\u0103 tehnic\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea form\u0103rii profesioni\u0219tilor \u0219i lucr\u0103torilor din prima linie, \u00een special poli\u021bia rutier\u0103, pentru a aplica mai bine legile privind siguran\u021ba rutier\u0103<\/li>\n\n\n\n<li>Dezvoltarea de campanii mass-media testate pe mesaje bazate pe dovezi pentru a educa publicul \u0219i a cre\u0219te utilizarea centurii de siguran\u021b\u0103 \u0219i a c\u0103\u0219tilor \u0219i pentru a reduce consumul de alcool, conducerea \u0219i viteza.<\/li>\n\n\n\n<li>Sprijinirea guvernelor municipale \u0219i na\u021bionale \u00een proiectarea unor moduri de tranzit mai sigure, inclusiv sisteme de transport \u00een mas\u0103, infrastructur\u0103 de mers pe jos \u0219i trasee pentru biciclete.<\/li>\n\n\n\n<li>\u00cembun\u0103t\u0103\u021birea proiectelor de infrastructur\u0103 prin evaluarea drumurilor cu risc ridicat \u0219i recomandarea de \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri ale siguran\u021bei.<\/li>\n\n\n\n<li>Monitorizarea \u0219i analizarea deceselor, traumelor \u0219i a eficacit\u0103\u021bii politicilor legate de trafic.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>\u00cen perioada anului 2024 \u00een Republica Moldova au fost \u00eenregistrate 2 009 accidente \u00een traficul rutier, \u00een care 209 persoane au decedat \u0219i 2 369 au fost traumatizate.<\/p>\n\n\n\n<p>Cauzele principale a accidentelor rutiere r\u0103m\u00e2n a fi viteza neadecvat\u0103 vizibilit\u0103\u021bii \u0219i condi\u021biile situa\u021biei rutiere, constituind 27,78% sau 558 din num\u0103rul total al accidentelor, care a dus la decesul a 102 persoane \u0219i traumatizarea a altor 656&nbsp; persoane.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen accidentele rutiere au fost implica\u021bi 444 minori ceea ce constituie 17,22% din num\u0103rul total de victime, dintre care 8 minori au decedat, 323 &#8211; traumatiza\u021bi u\u0219or, 97 traumatiza\u021bi grav, 16 nu au suferit careva traumatisme.<\/p>\n\n\n\n<p>Totodat\u0103, din vina conduc\u0103torilor auto \u00een stare de ebrietate s-au produs 347&nbsp; accidente \u00een traficul rutier, soldate cu decesul a 17 persoane \u0219i 198 persoane traumatizate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cea de-a 8-a S\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 Global\u0103 a Securit\u0103\u021bii Rutiere va avea loc \u00een perioada 12-18 mai 2025. Acesta \u00ee\u0219i propune s\u0103 mobilizeze sus\u021bin\u0103torii \u0219i comunit\u0103\u021bile pentru a cere str\u0103zi mai sigure pentru mers pe jos \u0219i cu bicicleta \u0219i solicit\u0103 factorilor de decizie s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare interven\u021bii dovedite pentru a realiza acest lucru. Atunci c\u00e2nd [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1075","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1075","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1075"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1075\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1077,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1075\/revisions\/1077"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1075"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1075"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1075"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}