{"id":18,"date":"2022-03-01T11:01:15","date_gmt":"2022-03-01T11:01:15","guid":{"rendered":"https:\/\/csbadiceni.md\/?page_id=18"},"modified":"2024-09-24T06:10:54","modified_gmt":"2024-09-24T06:10:54","slug":"noutati","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/noutati\/","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi"},"content":{"rendered":"\n<h1 class=\"wp-block-heading alignwide has-text-align-center\"><strong><em> Zilei Mondiale a Inimii \u2013 29 septembrie 2024<\/em><\/strong><\/h1>\n\n\n\n<p>Anual, pe data de 29 septembrie marc\u0103m Ziua Mondial\u0103 a Inimii, cu scopul de a spori gradul de con\u0219tientizare a popula\u021biei cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inim\u0103, accidentul vascular cerebral \u0219i importan\u021ba prevenirii acestora. Ziua Mondial\u0103 a Inimii a fost fondat\u0103 \u00een anul 2000 la ini\u021biativa Federa\u021biei Mondiale a Inimii (FMI), iar \u00een acest an se afl\u0103 la cea de-a 24 aniversare. &nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Pe parcursul anilor 2024-2026, campania va derula cu <strong>genericul ,,Folosi\u021bi <\/strong>\ud83d\udda4<strong> pentru ac\u021biune\u201d<\/strong>, sus\u021bin\u00e2nd indivizii s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de inima lor \u0219i d\u00e2ndu-i putere s\u0103 \u00eendemne liderii s\u0103 ia atitudine serioas\u0103 \u0219i s\u0103 adopte politici solide pentru s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103. Campania din acest an, eviden\u021biaz\u0103 o trecere de la con\u0219tientizare la \u00eemputernicirea persoanelor cu un scop clar \u2013 s\u0103 \u00eentreprind\u0103 ac\u021biuni pentru s\u0103n\u0103tatea inimii. \u201d<em>A\u021bi folosi inima\u201d &#8211;<\/em> \u00eenseamn\u0103 a g\u00e2ndi diferit pentru a lua decizii corecte, a ac\u021biona cu curaj pentru a-i ajuta pe al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>Campania din anul curent este dedicat\u0103 motiv\u0103rii fiec\u0103rei \u021b\u0103ri s\u0103 dezvolte \u0219i s\u0103 sus\u021bin\u0103 planuri na\u021bionale de ac\u021biune pentru s\u0103n\u0103tatea cardiovascular\u0103.<strong> <\/strong>Sunt necesari factori de decizie la nivel \u00eenalt pentru a face diferen\u021ba, dar fiecare are un rol de a fi un influencer: comunitatea profesional\u0103, pacientul \u0219i publicul. <strong>Sus\u021binerea unui DA<\/strong>\ud83d\udda4<strong> r\u0103sun\u0103tor pentru politici solide de s\u0103n\u0103tate.<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Bolile cardiovasculare (BCV) sunt uciga\u0219ul num\u0103rul unu din lume. Circa 85% dintre decesele cauzate de BCV se datoreaz\u0103 atacului de cord \u0219i accidentului vascular cerebral. 1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu v\u00e2rsta sub 70 de ani. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV au loc \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii. Circa 80% dintre decesele premature cauzate de BCV pot fi prevenite.&nbsp;F\u0103c\u00e2nd schimb\u0103ri \u00een stilul nostru de via\u021b\u0103 \u2013 ceea ce m\u00e2nc\u0103m \u0219i bem, c\u00e2t de mult facem mi\u0219care \u0219i cum gestion\u0103m stresul \u2013 ne putem gestiona mai bine s\u0103n\u0103tatea inimii \u0219i putem \u00eenvinge BCV.<\/p>\n\n\n\n<p>Circa 85% dintre decesele cauzate de BCV se datoreaz\u0103 atacului de cord \u0219i accidentului vascular cerebral. Peste 75% dintre decesele cauzate de BCV au loc \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii. 1 din 3 decese cauzate de BCV apar prematur la persoanele cu v\u00e2rsta sub 70 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Republica Moldova, pe parcursul a dou\u0103 decenii, bolile cardiovasculare se plaseaz\u0103 constant pe primul loc printre cauzele de deces \u0219i de\u021bin peste 57% din decesele cauzate de bolile netransmisibile. Nivelul mortalit\u0103\u021bii prin BCV r\u0103m\u00e2ne stabil \u00eenalt constituind 794,0 cazuri la 100 mii locuitori \u00een anul 2023 \u0219i fiind \u00eentr-o u\u0219oar\u0103 descre\u0219tere \u00een compara\u021bie cu anul 2022- 830,1 cazuri la 100 mii locuitori. \u00cen structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator, \u00een anul 2023 predomin\u0103 pe primele locuri &#8211; cardiopatia ischemic\u0103 acut\u0103 \u0219i cronic\u0103 cu 395,2 cazuri la 100 mii locuitori, bolile cerebro-vasculare \u2013 204,4 cazuri la 100 mii locuitori \u0219i infarctul miocardic acut, cu 56,1 cazuri la 100 mii locuitori.<\/p>\n\n\n\n<p>De asemenea \u0219i indicatorii morbidit\u0103\u021bii prin bolile aparatului circulator se men\u021bin la un nivel stabil \u00eenalt \u00een ierarhia bolilor \u00eenregistrate pe \u021bar\u0103 \u00een anii 2020-2023. Inciden\u021ba prin BCV \u00een anul 2023 a constituit 206,5 cazuri la 10 mii locuitori, fiind \u00een cre\u0219tere, comparativ cu anul 2022 (200,5 cazuri la 10 mii cazuri), iar prevalen\u021ba a constituit 2080,9 cazuri la 10 mii locuitori, \u00een compara\u021bie cu 2991,4 cazuri la 10 mii locuitori \u00een anul 2022.<\/p>\n\n\n\n<p>Reducerea mortalit\u0103\u021bii premature din cauza bolilor netransmisibile cu o treime reprezint\u0103 o \u021bint\u0103 a <strong>Obiectivelor de Dezvoltare Durabil\u0103 3.4 ale ONU<\/strong> p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030. Boala cardiovascular\u0103, inclusiv bolile de inim\u0103 \u0219i accidentul vascular cerebral, sunt cel mai frecvente boli netransmisibile la nivel global, responsabile pentru aproape 20,5 milioane de decese, dintre care mai mult de trei sferturi apar \u00een \u021b\u0103rile cu venituri mici \u0219i medii.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Ce sunt bolile cardiovasculare?<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Bolile cardiovasculare sunt un grup de tulbur\u0103ri ale inimii \u0219i vaselor de s\u00e2nge. Acestea includ:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>boala coronarian\u0103 \u2013 o boal\u0103 a vaselor de s\u00e2nge care alimenteaz\u0103 mu\u0219chiul inimii;<\/li>\n\n\n\n<li>boala cerebrovascular\u0103 \u2013 o boal\u0103 a vaselor de s\u00e2nge care alimenteaz\u0103 creierul;<\/li>\n\n\n\n<li>boala arterial\u0103 periferic\u0103 &#8211; o boal\u0103 a vaselor de s\u00e2nge care alimenteaz\u0103 bra\u021bele \u0219i picioarele;<\/li>\n\n\n\n<li>boal\u0103 reumatic\u0103 a inimii \u2013 afectarea mu\u0219chiului \u0219i valvelor cardiace din cauza febrei reumatice, cauzat\u0103 de sterptococ;<\/li>\n\n\n\n<li>cardiopatie congenital\u0103 \u2013 malforma\u021bii congenitale care afecteaz\u0103 dezvoltarea \u0219i func\u021bionarea normal\u0103 a inimii cauzate de malforma\u021bii ale structurii inimii \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere;<\/li>\n\n\n\n<li>tromboz\u0103 venoas\u0103 profund\u0103 \u0219i embolie pulmonar\u0103 \u2013 cheaguri de s\u00e2nge \u00een venele picioarelor, care se pot disloca \u0219i ajunge la inim\u0103 \u0219i pl\u0103m\u00e2ni.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Infarcturile \u0219i accidentele vasculare cerebrale sunt de obicei evenimente acute, cauzate \u00een principal de un blocaj care \u00eempiedic\u0103 curgerea s\u00e2ngelui c\u0103tre inim\u0103 sau creier. Cel mai frecvent motiv pentru aceasta este acumularea de depozite grase pe pere\u021bii interiori ai vaselor de s\u00e2nge. Accidentul vascular cerebral se poate produce din cauza unui cheag ajuns \u00een creier sau ca consecin\u021ba a spargerii unui&nbsp; vas de s\u00e2nge din creier.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Simptomele bolilor cardiovasculare<\/strong> variaz\u0103 \u00een func\u021bie de afec\u021biune, \u0219i pot include:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li>Dureri \u00een piept, senza\u021bie de ap\u0103sare, presiune \u0219i disconfort \u00een piept;<\/li>\n\n\n\n<li>Durere, sl\u0103biciune sau amor\u021beal\u0103 \u00een picioare \u0219i\/sau bra\u021be;<\/li>\n\n\n\n<li>Durere sau disconfort la nivelul bra\u021belor, g\u00e2tului, um\u0103rului, maxilarului \u0219i spatelui;<\/li>\n\n\n\n<li>Dificult\u0103\u021bi de respira\u021bie;<\/li>\n\n\n\n<li>Oboseal\u0103 rapid\u0103 \u00een timpul exerci\u021biilor fizice sau activit\u0103\u021bilor;<\/li>\n\n\n\n<li>Modific\u0103ri ale ritmului cardiac;<\/li>\n\n\n\n<li>B\u0103t\u0103i ale inimii foarte rapide sau lente, palpita\u021bii sau flutura\u021bii \u00een piept;<\/li>\n\n\n\n<li>Ame\u021beli sau le\u0219in;<\/li>\n\n\n\n<li>Sl\u0103biciune sau oboseal\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>Edemul m\u00e2inilor \u0219i\/sau picioarelor;<\/li>\n\n\n\n<li>Febr\u0103;<\/li>\n\n\n\n<li>Erup\u021bii cutanate sau pete neobi\u0219nuite;<\/li>\n\n\n\n<li>Tuse uscat\u0103 sau persistent\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Condi\u021biile de s\u0103n\u0103tate care cresc riscul bolilor cardiovasculare<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Tensiune arterial\u0103 crescut\u0103.<\/strong> Hipertensiunea arterial\u0103 este un factor major de risc pentru bolile de inim\u0103. Este o afec\u021biune medical\u0103 care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd presiunea s\u00e2ngelui din arterele \u0219i celelalte vase de s\u00e2nge este prea mare. Presiunea ridicat\u0103, dac\u0103 nu este controlat\u0103, v\u0103 poate afecta inima \u0219i alte organe majore ale corpului, inclusiv rinichii \u0219i creierul. V\u0103 pute\u021bi reduce tensiunea arterial\u0103 cu modific\u0103ri ale stilului de via\u021b\u0103 sau cu medicamente pentru a reduce riscul de boli de inim\u0103 \u0219i atac de cord.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Nivel crescut de colesterol \u00een s\u00e2nge.<\/strong> Colesterolul crescut este estimat c\u0103 provoac\u0103\u00a0\u00a0<a href=\"https:\/\/www.who.int\/gho\/ncd\/risk_factors\/cholesterol_text\/en\/\">2,6 milioane de decese<\/a>\u00a0\u00a0(4,5% din total) \u0219i este implicat \u00een boli de inim\u0103 \u0219i accident vascular cerebral. Colesterolul este o substan\u021b\u0103 ceroas\u0103, asem\u0103n\u0103toare gr\u0103similor, produs\u0103 de ficat \u0219i care se g\u0103se\u0219te \u0219i \u00een anumite alimente. Dac\u0103 lu\u0103m mai mult colesterol dec\u00e2t poate folosi organismul, excesul se poate acumula \u00een pere\u021bii arterelor. Acest lucru duce la \u00eengustarea vaselor \u0219i poate reduce fluxul de s\u00e2nge c\u0103tre inim\u0103, creier, rinichi \u0219i alte p\u0103r\u021bi ale corpului. Colesterolul ridicat din s\u00e2nge nu are de obicei semne sau simptome. Singura modalitate de a \u0219ti dac\u0103 ave\u021bi colesterol ridicat este s\u0103 v\u0103 testa\u021bi.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Consumul de tutun.<\/strong> La nivel global, mai mult de 1 din 10 decese cardiovasculare sunt cauzate de fumat.\u00a0Aproximativ 1,2 milioane de decese se datoreaz\u0103 expunerii la fumatul pasiv. Femeile care fumeaz\u0103 prezint\u0103 un risc cu 25% mai mare de boli de inim\u0103 dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii care fumeaz\u0103. Fumatul este principalul factor de risc prevenibil al bolilor cardiovasculare, cum ar fi boala cardiac\u0103 ischemic\u0103, care \u00eengusteaz\u0103 arterele inimii \u0219i al bolilor cerebrale vasculare.\u00a0Tutunul d\u0103uneaz\u0103 vaselor sangvine, cre\u0219te temporar tensiunea arterial\u0103 \u0219i scade toleran\u021ba la efort.\u00a0Prin sc\u0103derea oxigenului pe care s\u00e2ngele nostru \u00eel poate transporta, consumul de tutun cre\u0219te riscul apari\u021biei cheagurilor de s\u00e2nge care pot duce, de asemenea, la accident vascular cerebral \u0219i moarte subit\u0103.\u00a0Riscul unui atac de cord non-letal cre\u0219te cu 5,6% pentru fiecare \u021bigar\u0103 fumat\u0103 \u0219i persist\u0103 chiar \u0219i la doar una-dou\u0103 \u021big\u0103ri pe zi.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Diabetul zaharat.<\/strong> Diabetul este o amenin\u021bare major\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea global\u0103.\u00a0Afecteaz\u0103 1 din 11 adul\u021bi, aproximativ 425 de milioane de oameni din lume. Cei care tr\u0103iesc cu diabet zaharat de tip 2 au de dou\u0103 ori mai multe \u0219anse de a muri din cauza bolilor de inim\u0103 \u0219i a accidentului vascular cerebral comparativ cu pacien\u021bii f\u0103r\u0103 diabet.\u00a0Se estimeaz\u0103 c\u0103 la nivel global, p\u00e2n\u0103 la 212,4 milioane de oameni sau jum\u0103tate din totalul persoanelor cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 20 \u0219i 79 de ani cu diabet nu sunt con\u0219tien\u021bi de boala lor, iar ace\u0219ti oameni sunt cu to\u021bii expu\u0219i unui risc crescut de BCV.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Inactivitatea fizic\u0103.<\/strong> Aproximativ 150 de minute de activitate fizic\u0103 moderat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 reduce riscul bolilor de inim\u0103 cu 30% \u0219i riscul diabetului zaharat cu 27%.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Recomand\u0103ri pentru a reduce riscul apari\u021biei bolilor cardiovasculare:<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Alimenta\u021bi-v\u0103 s\u0103n\u0103tos.\u00a0<\/strong>Adopta\u021bi o \u00a0diet\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 cu un con\u021binut redus de sare, zah\u0103r \u0219i gr\u0103simi trans. Consuma\u021bi suficient\u0103 ap\u0103.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Men\u021bine o greutate corporal\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i mi\u0219ca\u021bi-v\u0103.\u00a0<\/strong>Este nevoie de doar 30 de minute de activitate fizic\u0103 de intensitate moderat\u0103, cinci zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pentru a v\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i men\u021bine s\u0103n\u0103tatea.\u00a0<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00a0Renun\u021ba\u021bi la consumul oric\u0103rui produs din tutun. <\/strong>Riscul de boal\u0103 coronarian\u0103 se va reduce la jum\u0103tate \u00een decurs de un an dac\u0103 renun\u021ba\u021bi la tutun.\u00a0Evita\u021bi mediile pline cu fum.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Reduce\u021bi consumul de alcoolul.\u00a0<\/strong>Nu exist\u0103 un nivel sigur pentru consumul de alcool.\u00a0Consumul redus de alcool poate reduce riscul de BCV, dovezile arat\u0103 c\u0103 situa\u021bia ideal\u0103 pentru s\u0103n\u0103tate este s\u0103 nu consuma\u021bi deloc.\u00a0<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Gestiona\u021bi stresul.\u00a0<\/strong> Exerci\u021biile fizice, respira\u021bia profund\u0103, relaxarea mu\u0219chilor \u0219i a-\u021bi face timp pentru lucrurile pe care le iube\u0219ti sunt c\u00e2teva din lista pe care o po\u021bi face pentru a-\u021bi gestiona nivelul de stres.\u00a0<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Cunoa\u0219te-\u021bi cifrele.\u00a0<\/strong>Cunoa\u0219terea numerelor este o parte important\u0103 a men\u021binerii inimii s\u0103n\u0103toase.\u00a0Verificarea regulat\u0103 a tensiunii arteriale, a colesterolului \u0219i a zah\u0103rului din s\u00e2nge este important\u0103 pentru a v\u0103 ajuta s\u0103 determina\u021bi \u0219i s\u0103 v\u0103 controla\u021bi riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Lua\u021bi-v\u0103 medicamentele conform prescrip\u021biei medicale.\u00a0<\/strong>Dac\u0103 ave\u021bi un risc mai mare de a dezvolta boli de inim\u0103 sau accident vascular cerebral, poate fi necesar s\u0103 lua\u021bi medicamente pentru a reduce riscul. Lua\u021bi medicamentele pe care le-a prescris medicul dumneavoastr\u0103 \u0219i asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 respecta\u021bi regimentul dumneavoastr\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Cunoa\u0219te\u021bi semnele de avertizare.\u00a0<\/strong>Fi\u021bi informat despre simptomele hipertensiunii arteriale, atacului de cord, accidentul cerebro-vascular. \u00cen caz \u00a0de urgen\u021b\u0103 \u2013 solicita\u021bi serviciul 112.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><strong>Spune Da pentru <\/strong><strong>&nbsp;ta<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Zilei Mondiale a Inimii \u2013 29 septembrie 2024 Anual, pe data de 29 septembrie marc\u0103m Ziua Mondial\u0103 a Inimii, cu scopul de a spori gradul de con\u0219tientizare a popula\u021biei cu privire la bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inim\u0103, accidentul vascular cerebral \u0219i importan\u021ba prevenirii acestora. Ziua Mondial\u0103 a Inimii a fost fondat\u0103 \u00een anul 2000 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-18","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/18","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18"}],"version-history":[{"count":10,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/18\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1061,"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/18\/revisions\/1061"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/csbadiceni.md\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}